Malmo și Copenhaga. Ce e de văzut și ce e de făcut în aceste două orașe minunate

Și când am simțit că-n februarie o să am nevoie de aer curat, am pus mâna repede (de prin toamnă așa) pe tastatură și am luat bilete de avion cu doar vreo 200 de lei de persoană pentru Malmo. De găsit le găsești la Wizz, singura companie care operează zbor direct între București și Malmo. Se întâmplă des să fie la prețuri foarte bune, așa că scotociți prin SkyScanner și sigur găsiți momentul oportun. Avantajul excepțional al destinației? Grație minunatului pod Oresund care leagă Malmo de Copenhaga, puteți vedea cu ușurință două țări superbe într-o singură vacanță: Suedia și Danemarca.

Cazarea în Malmo nu-i foarte ieftină, găsești pentru 3 nopți și la 800-900 de lei, dar, spre binele vacanței, e bine să aloci o sumă mai mare (între 1100 și 1400 de lei) ca să stai la un hotel chiar în centrul orașului (am preferat zona de lângă Central Station). Te va ajuta foarte mult atunci când vei vrea să vezi cât mai multe și să te miști cât mai ușor prin Malmo și între Malmo și Copenhaga.

Ca recomandare personală, Mayfair Hotel Tunneln, unde am avut plăcerea să stau pentru 3 zile, e o bijuterie de clădire. cu peste 700 de ani de istorie. Ca să nu vă plictisesc foarte mult, o să vă spun doar că pivnița cu arcade unde acum veți mânca micul dejun a fost construită în 1307 de cavalerul danez Jens Uffesen Neb și că de-a lungul timpului în acest stabiliment au stat regii suedezi Gustav Vasa și Gustav al IV-lea Adolf, dar și regele danez Frederik I. De neratat, de asemenea, dacă vă nimeriți în Tunneln, este biblioteca pe care o găsiți imediat cum intrați în hotel în partea dreaptă. Între 1905 și 1938, Tunneln a găzduit aripa vestică a Bibliotecii orașului Malmo, și vă puteți bucura și acum de o cafea sau un pahar cu vin, în mijlocul cărților vechi pe care le puteți răsfoi (ar merge și cu cititul, dar deh, grea limba…) și într-o atmosferă minunată.

Sala de mic dejun de la Tunnel Mayfair Hotel
Sala de mic dejun de la Tunnel Mayfair Hotel

Mulți ne-au spus înainte să plecăm că n-am ales bine momentul de vizitat orașe din nordul Europei. Frigul și riscul vremii nefavorabile care ar putea cauza anularea zborurilor te pot speria. Probleme cu avionul n-au fost, zborurile au decurs fără întârzieri, dar frig…oh, well, frig a fost. E frumos și are farmec și în perioada asta, dar trebuie să fiți bine pregătiți în privința hainelor. Haine groase și încălțăminte impermeabilă ca să vă puteți plimba liniștiți, dacă sunteți, ca și noi, genul care simte un oraș plimbându-se agale și aiurea pe străzile lui.

Revenim. Zborurile Wizz spre Malmo sunt seara. Dusul decolează pe la 19 și 20 din București și aterizează la ora 21 (ora Suediei) în Malmo, iar întoarcerea decolează la 21.30 (ora Suediei) din Malmo și aterizează cu puțin înainte de ora 1 noaptea pe Otopeni. Noi am ales să plecăm într-o vineri seară și să ne întoarcem luni. Pentru că ne-am imaginat că în Copenhaga sunt mult mai multe de văzut și făcut, am decis să ne plimbăm două zile (sâmbătă și duminică) în Danemarca și să păstrăm ultima zi pentru vizitat obiectivele interesante din Malmo. Planul ne-a ieșit foarte mișto în felul ăsta, pentru că am reușit să nu ne plictisim deloc luni deși am avut check-out la hotel la ora 12 si trebuia să pierdem vremea până pe la 7 jumate seara, atunci când urma să plecăm spre aeroportul Sturup. Dar revenim la ziua aia când i-o veni rândul.

So, după zborul de 2 ore și vreo 10 minute, Airbusul A320 de la Wizz ne-a aterizat în Malmo, pe aeroportul care e la vreo 30 de kilometri de centrul orașului. Transportul de la aeroport în centru se face foarte simplu, prin intermediul autocarelor Flygbussarna. Biletele se iau de la terminalele electronice aflate și în aeroport, și în afara lui, chiar în stația în care așteptați mașina. De asemenea, le puteți cumpăra și de la micile magazine din terminalul de sosiri. Noi așa am făcut pentru că era destul de multă coadă la terminale și am vrut să ne mișcăm repede ca să prindem autocarul. Am dat pe ele 418 de coroane suedeze (vreo 200 și un pic de lei) și am salvat niște coroane pentru că am luat dus-întors. Ele pleacă la fix și la și jumătate ale fiecărei ore, cu precizie suedeză.

Cum e cu mâncatul în Malmo

Odată ajunși seara, relativ târziu, în oraș, eram destul de înfometați așa că am cerut recomandarea unui loc bun de mâncat în centru de la recepționerul hotelului și am mers în centru. Omul ne-a recomandat un local numit Mello Yello, la 2 minute de hotel, chiar în Piața Mare a orașului. Fiind vineri seară, toată lumea era în oraș, aglomerație mare și, atenție!, prețuri foarte-foarte mari pentru nivelul mediu din România. Nu doar acolo, în mai toate localurile din zona hotelului (am făcut rapid un tur pe lângă meniurile afișate în fața restaurantelor), un fel principal costă vreo 200 de coroane suedeze, adică în traducere în jur de 100 de lei. Dacă sunteți doi și mai vreți să și beți ceva, nota ajunge lejer spre un 300 – 400 de lei.

Centrul orașului Malmo
Piața Mare din Malmo

Vestea bună pentru momente de strâmtoare financiară este că există KFC 😀 Cu echivalentul a vreo 60 de lei pot mânca decent două persoane, așa că există, să zicem, variante pentru toți. Există și Mc Donald’s, și kebab, și tarabe cu street food, așa că sunt multe variante de rezervă pentru mâncatul la restaurant, dacă vi se par indecente prețurile.

Also, în zilele următoare am mai prins niște tricks. Mergeți înspre cartierele frumoase dinspre Mare din Malmo și căutați restaurante în acea zonă. Spre exemplu, în Vastra Hamnen, probabil cel mai liniștit și frumos cartier din Malmo, am intrat la o pizzerie a unui amabil domn oriental și prețurile au fost mult mai acceptabile. O pizza, un cappuccino și o cola au fost în jur de 90 de lei, ceea ce, trust me, pentru Malmo e o performanță.

Nu ai nevoie de cash în Malmo și Copenhaga

Că tot veni vorba de bani. Atenție mare! Chiar nu aveți nevoie de cash. Mai totul se plătește cu cardul. Am verificat inclusiv informația găsită aici, cum că inclusiv la WC-ul public au POS. Well, yeah, it’s true. În gara centrală din Copenhaga au barieră cu POS la intrarea în toaletă, bagi cardul, iei chitanța și te duci la treaba ta. Ideea este că banii cash ar fi doar o povară inutilă în aceste țări unde aproape totul se rezolvă electronic. Așa că mai bine verificați bine înainte să mergeți că aveți fonduri destul pe card și îl purtați peste tot cu voi.

Tips-uri și bacșișuri în Malmo și Copenhaga

„Păi și dacă peste tot e pe bază de card, cum lași un bacșiș la un restaurant dacă n-ai deloc bani cash la tine?”, poate vă întrebați. Multe restaurante și baruri au prevăzut acest mecanism în POS. Atunci când bagi cardul și tastezi PIN-ul, vei fi întrebat uneori dacă vrei să lași tip. Selectezi ‘DA’ dacă asta îți dorești și treci acolo ce sumă dorești să îi lași chelnerului. Mai există și o altă metodă, pe care eu, sincer, la acel moment nu am prins-o. Chelnerul/Barmanul îți spune să treci pe POS suma totală de plată și accentuează cuvântul ‘totală’. Pe ecranul POS-ului îți apare suma prețurilor produselor comandate, iar, în mod evident, omul dădea de înțeles că poți lăsa mai mult ca să rămână și un tip pentru el. Eh, nu m-am prea prins, recunosc, și nu înțelegeam ce vrea să spună cu suma totală, din moment ce tot acolo scria clar cât a costat. No tip for him 🙂

Ce e de văzut în Copenhaga

După ce spuneam mai sus, am hotărât să umblăm sâmbătă și duminică prin Copenhaga. Din Malmo cel mai ușor ajungeți în Copenhaga cu trenul (și probabil cel mai convenabil). Un bilet dus-întors pentru o persoană costă 440 de coroane (putin peste 200 de lei) pentru două persoane și se cumpără de la terminalele electronice din gară. Gările din care puteți lua acest tren din Malmo sunt Central Station și Triangeln. Trenurile spre Copenhaga pleacă cam din 20 în 20 de minute (să vă uitați bine pe tabelul unde sunt afișate trenurile pentru că Malmo și Copenhaga nu sunt capete de linie) iar din Central Station vă pot spune că pleacă mai mereu de la peronul 1b.

Gara Centrală din Malmo
CentralStation din Malmo

Cum luați biletele de tren? Selectați ca punct de plecare Malmo Central Station și ca destinație Kobenhavn H (aceasta este abrevierea locală a gării centrale din Copenhaga). Veți fi întrebați dacă doriți bilete pentru cursa cu feribotul (nu știu detalii) sau cu trenul peste podul Oresund. Selectați podul Oresund, selectați cursa dus-întors, băgați cardul în aparat și primiți biletele. Evident, toate astea sunt foarte simplu de făcut doar dacă la început apăsați pe butonul pentru limba engleză 🙂

Cursa durează cam 35 de minute, din care pe pod, efectiv, sunt vreo 10 minute. Nu o să reușiți prea multe fotografii sau înregistrări din cauza stâlpilor de metal de pe pod, așa că lăsați-vă ochii să se bucure de priveliște și lăsați telefoanele jos pentru câteva minute. O să vă recomand mai jos, în articol, și locuri de unde puteți face poze foarte mișto cu podul.

Kobehavn H, gara centrală din Copenhaga, și trenul care face legătura între Malmo și Copenhaga
Kobehavn H, gara centrală din Copenhaga, și trenul care face legătura între Malmo și Copenhaga

Tivoli Gardens

Odată ajunși în Kobenhavn H, gara centrală din capitala daneză, aveți în imediata apropiere minunatele grădini și parcul de distracție Tivoli. Dacă vi se pare scump biletul de 100 de coroane daneze (cam 60 de lei de persoană), mergeți pe mâna noastră și intrați totuși. Fiind februarie, noi am prins tematica de Winter Wonderland a parcului și atmosfera, chiar și pentru niște oameni trecuți de 30 de ani, a fost un basm. Un patinoar aflat sub o boltă de lumini (da, merită să încercați să veniți și seara pentru plusul adus de luminițe), brazi acoperiți cu zăpadă (artificială, ce-i drept), alei liniștite și muuulte variante de petrecere a timpului liber. Restaurante pentru cei mari și zeci de jocuri și jucării pentru cei mici, dar și pentru părinții lor. Din păcate, rollercoaster-ul cel mare, care arată fantastic, nu era funcțional când am fost noi, dar, cu siguranță, vara, când ne-om întoarce aici, voi bifa experiența asta. În rest, de toate pentru toți. Fără exagerare. Apropo de jocuri, jucării și aparate, la casa de bilete veți fi întrebați dacă doriți doar bilet pentru intrarea în parc. Asta pentru că în biletul de intrare intră doar…intrarea. Pentru orice tiribombă în care vreți să vă dați, va trebui să dați bani în plus. Biletele se achiziționează fie de la terminale electronice amplasate prin parc, fie dacă îi spuneți băiatului la intrare că nu vreți doar intrare, ci vreți să vă și dați în ceva.

Fiind sâmbătă dimineață și cam pe la ora pe la care abia se deschisese, am avut alături o mulțime de părinți cu copii și mă gândeam cam cât mai avem de evoluat până vom avea și noi locuri de genul ăsta, în mijlocul orașului, unde să știi că poți merge liniștit cu copilul pentru o zi întreagă, fără să-ți faci griji că se va plictisi sau că nu are condiții să se joace. Că veni vorba de asta, grija asta pentru cei care au copiii lângă ei este dusă la cote de negândit pentru noi. Am văzut într-un magazin de haine prin Copenhaga un carusel ca-n filme pus în mijlocul magazinului pentru ca părinții să-i poată lăsa pe cei mici acolo cât timp umblă după haine.

Revenind la Tivoli, merită, merită, merită! Dacă vă permiteți, cred că de Crăciun aici e locul ăla fantastic în care te-ai simți iar copil și ai începe un pic, un pic, să crezi chiar și tu că o să vină Moșu’. V-ați prins, mi-a plăcut mult 🙂

Tivoli Gardens și omul de zăpadă care ne salută

Nu recomand busul turistic. Și nici Mica Sirenă

Deși mai fusesem preveniți de alte texte ale unor călători prin Copenhaga de problemele busului turistic, frigul ne-a făcut să ne dorim să stăm o oră la căldura și să vizităm în același timp. Așa că ne-am oprit la stația de început a busului turistic, care este în intersecția din dreapta intrării la Tivoli. Era o promoție cu 48 de ore de hop on/hop off la preț de 24 de ore, adică 420 de coroane daneze pentru doua persoane (în jur de 260 de lei). Am mers pe linia roșie și am văzut din autobuz palatele Christianborg, Ameliaborg și Rosenborg și am coborât să vedem Mica Sirenă. Știți voi, statuia, the iconic place, cu care se pozează toți turiștii și la care e coadă, la propriu, ca să ajungi. Well, ca să fim onești și fără să-i jignim pe danezi, sunt mult, mult, mult mai multe locuri frumoase în Copenhaga de pozat, decât ăsta. Mica Sirenă e o statuie de o calitate artistică îndoielnică, dacă întrebați un nespecialist ca mine, fără vreo însemnătate aparte, așa că mai bine vă păstrați timpul pentru altceva.

Mica Sirenă din Copenhaga și florile pe care le-a primit de la vizitatori
Mica Sirenă din Copenhaga și florile pe care le-a primit de la vizitatori

 

Și revenind la busul turistic. De ce ziceam că nu recomand? Sistemul hop on/hop off nu are nici o șansă aici, pentru că autobuzele vin foarte greu, cam unul la 30 de minute, așa că mergi la risc tot timpul dacă aștepți după ele. În al doilea rând, sincer, cu un GPS în mână, găsești trasee mult mai bune și mai scurte printre locurile mișto de vizitat și simți și orașul, și oamenii, mult mai bine. În al treilea rând, dacă tot vă luați, măcar luați-vă de la firma City Sightseeing. De ce? Ei bine, duminică, planificasem să vizităm și fabrica de bere Carlsberg, care oferă, din ce auzisem, o experiență completă pentru vizitatori. Ne-am bazat pe traseul verde al busului turistic, care ar fi trebuit să ne ducă acolo, dar, din vina noastră, nu văzusem pe pliant că aveau acea tură doar în octombrie, noiembrie și decembrie. De ce recomand cealaltă firmă de bus turistic, chiar dacă a fost vina noastră? Din simplul motiv că City Sightseeing avea curse către Carlsberg și în acea perioadă a anului, așa că dacă tot sunteți în Copenhaga, merită să vizitați fabrica. Noi n-am mai ajuns pentru că am prins o ninsoare de poveste duminică.

Cafenelele din Copenhaga

N-or fi ele în săli grandioase ca-n Viena, dar au, cu siguranță, un farmec aparte. Opriți-vă neapărat să beți o cafea într-o țară a pasionaților de cafea. Danezii sunt printre cei mai mari consumatori de cafea din Europa și nu au nici o problemă în a bea 3-4 căni pe zi. Din motivul ăsta, o să găsești mai mereu aglomerate cafenelele. Dacă veți căuta însă cu atenție, veți găsi și unele în care să puteți sta comod și să vă bucurați de la căldură de spectacolul liniștii din Danemarca. Lume frumoasă, lume fericită, cu zâmbetul pe buze și parcă lume cu bunul simț inoculat din naștere. Anyway, este și soluția perfectă dacă rămâneți fără baterie la telefon. Personalul din cafenele e mereu bucuros să vă ajute să vă încărcați telefonul cât stați acolo și, de altfel, e bucuros să vă ajute cu orice. Serios.

Strada Stroget, pentru pasionații de shopping și de agitație urbană

Stroget este inima orașului, este strada pe care găsești magazinele tuturor brandurilor mari, dar și magazine cu prețuri mai accesibile. Merită o plimbare-două pe-acolo, dus-întors, ca să prindeți și mai bine pulsul orașului și, bineînțeles, poate să intrați în vreo cafenea 🙂 Tot pe aici pe undeva, din Stroget se face o piațetă numită Nikolaj Plads. Acolo, găsiți un spațiu de artă contemporană, Kunsthallen Nikolaj, găzduit de ceea ce a fost pe vremuri Biserica Sfântul Nicolae. Înăuntru, găsiți acum inclusiv un wine bar și un restaurant în caz că vreți să mâncați sau să beți un pahar de vin într-un loc pitoresc, complet atipic.

Kunsthallen Nikolaj
Kunsthallen Nikolaj

Nyhavn – Copenhaga, oraș colorat

Poate cel mai frumos loc din întregul oraș și, cu siguranță, zona în care veți vrea să zăboviți pentru a vă testa talentul de fotografi este Nyhavn. Casele colorate de-o parte și de alta a canalului care traversează centrul Capitalei daneze au un farmec amețitor. Faceți turul complet al zonei și mergeți pe ambele trotuare pentru a vedea de aproape tumultul din jurul caselor de pe Nyhavn. Nu am încercat cafenelele și restaurantele aflate chiar pe Nyhavn, dar am fost avertizați că sunt foarte scumpe, așa că transmitem avertismentul mai departe. După ce terminați de privit, simțit și fotografiat casele minunate, mergeți înainte pe Nyhavn spre port și, dacă aveți noroc să fie soare pe cer, opriți-vă pe podul pe care-l veți întâlni în față pentru a poza apusul sau, pur și simplu, perspectiva superbă asupra apei care își face loc prin Copenhaga.

Nyhvan, inima capitalei daneze
Nyhvan, inima capitalei daneze

Revenind, chiar la intrarea pe Nyhavn, veți vedea locul de unde vă puteți cumpăra bilete pentru un tur al orașului pe barcă (asta dacă nu ați cumpărat deja de la busul turistic și opțiunea turului pe barcă, pentru că există și această posibilitate). Un tur complet de oraș pe apă durează o oră și puteți alege să folosiți sistemul hop on/hop off și în acest caz. De știut este totuși că prin busul turistic aveți, bineînțeles, o reducere.

Schimbarea gărzii regale

Nu cunosc om care să nu fie impresionat de schimburile gărzilor regale. Așa că, indiferent dacă ați mai văzut altele până acum sau nu, recomand să mergeți la ora 11.30, în orice zi, la Palatul Rosenborg din Copenhaga. La această oră, de acolo pleacă tinerii din garda regală care urmează să servească o tură de 24 de ore la Palatul Ameliaborg, reședința de iarnă a familiei regale daneze. Schimbul efectiv are loc la Palatul Ameliaborg, la ora 12.00, dar partea frumoasă este că traseul de 30 de minute între Rosenborg și Ameliaborg se face pe jos iar oamenii se alătură gărzii regale pe drum sau îi însoțesc de la bun început. Noi am participat la tot traseul, am ajuns la Palatul Rosenborg pe la 11.20, am avut timp să ne tragem sufletul un pic și în superbele grădini de aici (aici e locul pentru plimbări romantice), iar de la 11.30, din momentul în care garda regală a ieșit pe poarta palatului, am mers alături de ei până la Ameliaborg. Traseul duce pe câteva străzi foarte frumoase din centrul orașului așa că e o șansă 2 în 1, aveți șansa să asistați la o tradiție superbă și să mai găsiți câteva străduțe noi și interesante.

Schimbul de la Ameliaborg nu are, să spunem, anvergura celui de la Buckingham, dar chiar și așa, merită văzut.

Garda regală, pe străzile din Copenhaga, înainte de schimbul de tură de la Palatul Ameliaborg
Garda regală, pe străzile din Copenhaga, înainte de schimbul de tură de la Palatul Ameliaborg

Hot dogs și danezii. Ce mâncăm în Copenhaga

Nu credeați să există o legătură? Ei, bine, am aflat-o și noi aici. Danezii sunt absolut înnebuniți după hot dogs, iar asta nu e greu de dedus după ce vezi multitudinea de tonete care vând pe stradă hot dogs în Copenhaga. Povestea spune chiar că pasiunea e atât de mare încât responsabilii de la aeroportul din Copenhaga au instalat o astfel de tonetă cu hot dogs la terminalul de sosiri, pentru ca danezii ce se întorc dintr-o călătorie în străinătate să-și poată ostoi dorul de acest preparat imediat ce aterizează. Cu echivalentul a vreo 20 de lei, reușiți să găsiți un hot dog decent. Și dacă nu sunteți deloc fani de hot dog, mergeți pe ceva dulce și încercați celebrele waffles on a stick pe care le găsiți, la fel, la tot pasul, prin Copenhaga.

Ce e de văzut în Malmo

Străduțele din centru, Piața Mare și Piața Mică

Atmosfera este minunat de caldă seara în centrul orașului. Lumea se adună în baruri și restaurante iar străzile rămân aproape goale. Vă recomand să faceți plimbarea asta seara înainte de a vă așeza și voi într-un local pentru că e o șansă să observați lucruri interesante. La câteva sute de metri de hotelul în care am fost cazați, spre exemplu, era un bar-club în care oameni trecuți de 50-60 de ani dansau de mama focului și se distrau fără nicio problemă. Nu era doar o întâmplare. În apropiere de Piața Mare, într-un alt bar, de astă dată unul unde era o cântare live, publicul era iar format în majoritate de oameni trecuți de prima tinerețe, care se simțeau bine, cântau și dansau. Concluzia? Doar nouă ni se pare ciudată treaba asta, pentru că în mai toate locurile normale și responsabile – așa cum sunt Suedia și Danemarca – există o integrare socială odată cu înaintarea în vârstă. Ai locuri în care să te întâlnești cu prietenii, nimănui nu i se pare ciudat că vrei să dansezi la 60 de ani și viața pare să fie a naibii de frumoasă pe tot parcursul ei, în felul ăsta.

După ce v-ați plimbat un pic pentru studiul a tot ce mișcă prin Malmo, aveți o largă ofertă de locuri în care vă puteți așeza să beți ceva. Noi am fost la Gustavino, spre exemplu, în Piața Mare. Dai vreo 90 de coroane pe un pahar de vin dar atmosfera e frumoasă, cozy, genul de bar care arată ca-n filme. Also, dacă vă place să alegeți dintr-o gamă largă de beri, puteți încerca The bishops arms, pub în stil britanic cu multe soiuri de ale și cu un burger care pe mine m-a leșinat de bun ce era. Prețurile au fost ceva mai mari aici, chiar și pentru nivelul din Malmo, dar merită una peste alta pentru o seară frumoasă.

Podul Oresund. De unde să-l pozezi

Vă spuneam ceva mai devreme că vă voi indica locuri din care să puteți poza Podul Oresund. Cel mai accesibil dacă ați fost cazat în centrul orașului Malmo este să ajungeți în zona Vastra Hamnen (în traducere înseamnă Portul vestic). Durează vreo 30 de minute pe jos de la Central Station și cel mai ușor este să vă setați Daniaparken pe Google maps și să urmați indicațiile. Se poate ajunge, cu siguranță, în acea zonă și cu autobuzul dar noi nu am folosit deloc transportul în comun. Nu merită, orașul e prea frumos de văzut pe jos și nu strică un pic de mișcare oricum. La Daniaparken veți găsi un loc amenajat pentru vară pe malul mării, iar podul se vede destul de bine de aici în zilele senine, chiar dacă este distanță mare.

Dacă vreți să-l vedeți și mai aproape, atunci locul pe care îl căutați este Luftkastellet. Acolo nu mai e cazul de mers pe jos pentru că este ceva mai departe, la vreo oră și ceva de mers de la Central Station, așa că fixați la fel destinația în Google Maps iar apoi apăsați pe butonul pentru transport public pentru a fi ghidați spre autobuzul corespunzător.

De partea cealaltă, în Copenhaga, puteți încerca la Amager Strandpark, în apropierea stației de metrou Femørem. Noi am fost doar la Daniaparken așa că așteptăm să ne trimiteți poze cu podul dacă ajungeți cumva în vreunul din locurile indicate 🙂

Eh, și dacă ați prins un drag așa de neoprit pentru locurile astea (cum ni s-a întâmplat nouă), căutați serialul Bron/Broen (The Bridge, în traducere), un film polițist în patru sezoane realizat de suedezi și danezi și foarte apreciat și în Marea Britanie pentru că a fost difuzat pe BBC. Toată acțiunea are loc în jurul podului și în Malmo și în Copenhaga, așa că vă veți bucura să revedeți locurile deja știute și prin cadrele filmului.

Vastra Hamnen

Știu că am mai pomenit de cartierul ăsta, dar, serios, chiar trebuie, în drum spre Daniaparken, să fiți atenți în momentul în care intrați în zona rezidențială de lângă mare. Puteți să intrați un pic pe aleile întortocheate dintre studiourile și blocurile aflate acolo pentru a putea intra un pic în pielea suedezilor care locuiesc acolo. Observați pattern-urile, stilul de a nu avea perdele, draperii etc. la geamuri, nelipsitele felinare în geam (voi reveni în texte următoare cu explicații pentru ambele), și, mai ales, ordinea și liniștea.

Turnul Torso

Tot în drumul pe jos spre Daniaparken o să treceți chiar pe lângă unul dintre cele mai întâlnite locuri din fotografiile din Malmo: Torso Tower. Cu o arhitectură trăznită, clădirea captează, cu siguranță, atenția și pentru o anumită zonă a orașului poate fi folosită, bineînțeles, pe post de punct de orientare. Am fost foarte sigur la început că este clădire de birouri, judecând după cum arată, și am fost surprins să aflu că este o clădire rezidențială. Am tot încercat să găsesc, de curiozitate, cam cât costă un apartament de cumpărat aici, dar nu am reușit să găsesc această informație. Pentru poze interesante, o zi cu ceață, în care vârful clădirii este învăluit de nori, ar putea transforma totul în ceva cu valoare artistică.

Muzeul maritim și de științe și Castelul Malmo

În mod normal, urăsc plecările în care am avionul foarte târziu pentru că mi-e greu să găsesc ceva atât de interesant de făcut până la acea oră încât să nu mă plictisesc. Eh, dacă v-ați visat măcar o dată pilot de avion, controlor de trafic aerian, combatant într-un submarin, mecanic de tren sau mai știu eu ce nebunie din copilărie, Muzeul maritim și de științe din Malmo e locul în care eu am reușit să pierd vreo 4 ore cel puțin. Ai expuse avioane adevărate de luptă SAAB, o carlingă adevărată a unui avion de pasageri Vickers 784, produs prima oară în 1957, și, ATENȚIE!, o replică a unui turn de control unde poți învăța câte ceva despre radare dar, mai ales, poți asculta la un radio comunicațiile în timp real de la aeroporturile din Malmo și Copenhaga. N-o fi toată lumea ca mine – eu am stat fascinat în turnul ăsta de control minute bune, dar sunt sigur că fiecare va găsi ceva interesant în muzeul ăsta.

Submarinul U3, care poate fi vizitat la Muzeul de Științe din Malmo
Submarinul U3, care poate fi vizitat la Muzeul de Științe din Malmo

Un etaj mai jos de cel dedicat avioanelor este partea pentru mașini. Găsiți mașini vintage cu care vă puteți poza (printre care și una de pompieri), un motor Honda numai bun de tras o poză de profil pe el și multe altele. Există un spațiu și pentru pasionații de trenuri și tramvaie, cu locomotive adevărate ce pot fi vizitate și studiate cât timp doriți.

Piesa de rezistență a muzeului este un submarin adevărat, U3, folosit de marina suedeză. Puteți intra în submarin, vă puteți ghemui pentru a trece dintr-o parte în alta ca să retrăiți o parte din experiența celor care au fost nevoiți să trăiască aici. De văzut, bineînțeles, în afară de paturile suprapuse și toată tehnologia de pe-acolo, schema în 14 pași de folosire a toaletei din submarin (pe care o puteți vedea, also). Cine nu reușea să respecte precis cei 14 pași (pentru că asta ar fi însemnat un dezastru :D), era nevoit să curețe tot „dezastrul”. Vă puteți testa îndemânarea asta la toaletă tot la muzeu :))

Cu același bilet de la Muzeul Maritim și de Știință, puteți vizita și Castelul Malmo, aflat în imediată apropiere. În afara de informații despre fortificațiile castelului și povestea lui, aici găsiți și expoziții de artă (permanente și temporare), un acvariu destul de OK și o mică aripă dedicată științelor naturale, pentru cei mici.

Culmea e că de data asta prețul biletului este extrem de mic, ținând cont de ce întâlnisem până acum. Am dat 40 de coroane de persoană (în jur de 20 de lei) și biletul poate fi folosit, așa cum spuneam, pentru ambele muzee. Mai mult, te poți întoarce ori de câte ori vrei în acea zi într-un loc sau altul, folosind acel bilet. Recomand mult, mult, pentru că, vă spun sincer, eu n-am simțit când au trecut vreo 6 ore per total.

Oamenii

Înainte de plecare, mai intrați o ultimă dată într-o cafenea, încercați să prindeți un loc la geam și admirați, pur și simplu, oamenii de aici. Sunt de o educație cum nu mi-am putut închipui, au mult bun simț, în ciuda zicalei cum că nordicii sunt foarte reci, vă asigur că sunt extraordinari de amabili și de zâmbitori și bine intenționați când vine vorba de relațiile cu clienții. Am întâlnit în două rânduri în trei zile oameni care au adunat gunoaie de pe stradă pentru a le arunca la coș, deși nu erau ale lor. Nu vă faceți probleme în privința limbii vorbite, aici absolut toată lumea știe engleză. De la șoferul de autobuz și până la doamna de la supermarket, toți vorbesc incredibil de bine engleza. O singură treabă menționată aici: nu le lăuda prea tare Copenhaga celor din Malmo, pentru că s-ar putea să se uite urât. Happened to me :))

So, dacă ajungeți în Malmo sau în Copenhaga, dați-ne un semn să ne povestiți cum a fost 🙂

 

Reclame

Un gând despre „Malmo și Copenhaga. Ce e de văzut și ce e de făcut în aceste două orașe minunate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.